....of books and other ....books!

Am "hoinarit" astazi un pic pe net...printre bloggerii nostrii autohtoni.... si pe langa faptul ca m-am rusinat ca nu am mai scris de asa mult timp, am ramas un pic mirata. Recunosc faptul ca nu prea urmaresc bloguri romanesti, asa ca astazi, cand am avut un pic de timp, m-am documentat un pic din bloguri romanesti despre carti. Si am observat ca nu se critica atat de mult cartile, nici autorii, cat cititorii!
M-am simtit de-a dreptul ofensata cand pe unul din aceste bloguri Numele Trandafirului era numita un "kitsch"....:)), dar m-am calmat repede. Nu o zicea in nume de rau, si oricum nu cuprindea toate aspectele cartii...sa zicem...o sa urmaresc indeaproape blogul asta....
Dar revenind la prima mea impresie, se pare ca totusi nu sunt singura careia ii pare rau ca in ziua de azi tinerii nu mai stiu sa citeasca...si ce sa citeasca! Asta in cazul in care mai citesc.... Si vina se pare ca este impartita intre scoala/profesori, parinti si anturaj...Si sunt de acord!
Mai greu o sa vezi un adolescent ridicand o carte de pe un raft din librarie, daca acasa nu are nici macar cateva volume din comunista "Biblioteca pentru toti". Si mai ales nu-l vad cheltuindu-si banii de buzunar pe o editie mai veche-de la buchinisti- a "Shogun"-ului, care in perioada studentiei mele m-a costat banii de buzunar pentru 2 saptamani!
N-o sa uit in veci un cadou ce l-am primit de ziua mea si care m-a facut tare fericita, desi era tare ciudat: o carte imprumut! "Calatoriile lui Nils Holgerson prin Suedia", imprumutata de mami de la un nene de la noi din sat, care avea si el o bibliotecuta mica, si printre putinele lui carti s-a gasit si asta, care mi-am dorit-o enorm de tare, dar pe care la vremea aceea nu ne-o permiteam in primul rand, si in al doilea nici nu o prea gaseai.... Nu am aflat niciodata cum de a aflat mami ca nenea ala avea cartea respectiva, dar m-am bucurat cu lacrimi in ochi cand mi-a zis ca pot sa o citesc, chiar daca a trebuit sa o returnam, ca nu era a noastra.  Chiar am fost fericita; si pe la 24-25 de ani mi-am si cumparat cartea, intr-o editie shiny and new :D!

Ed. Corint Junior

Buuuun...va amintiti reclama la colectia Adevarul, cand vecinul vine sa ceara zahar, apoi cere o carte si raspunsul primit este "da' putin zahar nu vrei?" sau ceva de genul? Cunosc oameni care si-au facut biblioteci cu cartile altora! Dupa o vreme de insistente, te lasi totusi pagubas, nu le mai ceri, sau si daca le ceri, nu le mai are....nu le mai gaseste....sau cel mai "fericit" caz este atunci cand dupa multi ani ti le returneaza roase, rupte, patate, si le primesti cu bratele deschise, ca pe niste fii ratacitori....am trecut prin toate astea! Si am ajuns sa imi fie frica sa mai imprumut cuiva o carte. Am si in pezent carti date imprumut de peste 2 ani pentru care ma milogesc, dar de fiecare data primesc scuze diverse... si imi vine sa urlu de ciuda ca i-am dat una din cartile mele preferate! Si cred ca mai jignitor si mai enervant este faptul ca nici macar n-a citit-o si mai mult ca sigur ca n-o va citi!
 Oameni buni, de ce cereti carti cu imprumut cand aveti deja ditamai biblioteca acasa pe care nici macar n-ati rasfoit-o???? si de ce le cereti daca oricum nu le cititi????

google images

Prin urmare m-am decis: incepand de azi voi duce campania "recuperatorul", o sa imi iau inapoi cartile! cu orice pret! Nu inteleg de ce nu pricep cei carora le-am imprumutat carti ca eu respir pentru carti, traiesc prin carti, ma hranesc cu ele si imi sunt cele mai bune prietene! Daca vreau sa fac cadou o carte scriu pe ea o dedicatie si ti-o dau, dar daca scrie Ana-Maria Marila pe ea, inseamna ca e a mea! si o vreau inapoi!

Gata pe astazi, o fi de ajuns, avand in vedere ca pana acum am facut o pauza lunga si dintr-o data sugrum lumea cu atata scris....desi there's more where this came from....
......pana atunci....